Educația este un domeniu vast și divers, cu numeroase teorii și metode care au evoluat de-a lungul timpului. Două dintre abordările distincte din acest domeniu sunt metodele educaționale behavioriste și cele existențialiste. În acest articol, vom explora și compara aceste două abordări, evidențiind principalele lor caracteristici, contribuții ale experților și literatură de specialitate.

Metodele educaționale behavioriste se bazează pe teoria că învățarea este un proces de formare a comportamentului prin conexiuni strânse între stimul și răspuns. Această abordare s-a dezvoltat în secolul al XX-lea și a avut un impact semnificativ în domeniul educației. Curentul educaţional existențialist, pe de altă parte, se concentrează pe dezvoltarea individuală, conștientizarea sinelui și explorarea sensului vieții. Această abordare se bazează pe filozofia existențialistă, care subliniază libertatea și responsabilitatea individului pentru propria devenire. Abordarea existențialistă pune un accent deosebit pe individ și pe dezvoltarea autonomiei, în timp ce metodele behavioriste tind să se concentreze pe modificarea comportamentului în funcție de cerințele sociale. Scopul principal al metodelor behavioriste este modificarea comportamentului în direcția dorită, în timp ce metodele existențialiste încurajează dezvoltarea identității individuale și a conștientizării sinelui.

Pentru a putea face o alegere cu privire la poziţia pe care o vom lua în raport cu educaţia copiilor noştri, e necesar să descoperim care sunt valorile pe care se bazează promotorii acestor două curente.

În lucrarea sa "Science and Human Behavior" (1953), B. F. Skinner a introdus conceptul de condiționare operantă, argumentând faptul că comportamentul poate fi modelat prin recompensarea sau pedepsirea răspunsurilor. Acesta a susținut că educația trebuie să se concentreze pe modificarea comportamentului prin stimulare adecvată. Edward Thorndike a dezvoltat teoria conexiunii, susținând că învățarea este rezultatul formării de conexiuni între stimulii și răspunsurile comportamentale. Această perspectivă a avut un impact asupra dezvoltării testelor de evaluare a cunoștințelor. Albert Bandura a adus o perspectivă socială la behaviorism prin teoria observațională a învățării. În lucrarea sa "Social Learning Theory" (1977), el a subliniat rolul observației și al modelelor în procesul de învățare. După cum putem observa curentul behaviorist recunoaşte valori precum: condiţionarea, frica, conformitatea, ruşinarea, copierea unor modele; ca fiind pârghii acceptabile pentru determinarea unui comportament "dorit" de educator, fără a face referire la auto-conştientizarea individului cu privire la acest comportament. Se presupune ca, undeva la "sfârşitul procesului educaţional" tânărul, repetând aceleaşi acţíuni, va consimţi tacit cu acest comportament şi îl va adopta şi percepe ca fiind al său.

Jean-Paul Sartre, filozoful existentialist cunoscut pentru lucrarea sa "Existentialism is a Humanism" (1946), a subliniat importanța libertății individuale, la orice vârstă, în luarea deciziilor și în crearea propriei identități. Martin Heidegger a explorat conceptul de autenticitate și existență autentică în lucrarea sa "Being and Time" (1927). Această perspectivă a avut un impact semnificativ în educația existențialistă, punând accent pe conștientizarea sinelui. Friedrich Nietzsche a susținut ideea "supraomului" și a explorat conceptul de "voință de putere." Aceste idei au fost integrate în abordarea existențialistă, care promovează autodeterminarea și afirmarea de sine. Paulo Freire, prin lucrarea sa "Pedagogy of the Oppressed" (1970) a susținut că educația ar trebui să fie un instrument de eliberare și conștientizare socială. Aşadar, valorile susţinute de existenţialişti sunt: autenticitatea, conştientizarea de sine, libertatea de alegere, auto-responsabilizarea, autodeterminarea, voinţa personală. În viziunea existenţialistă, fiecare copil e bun, acceptabil, capabil, pentru că acopul nu este obţinerea unui comportament standard, uniform, ci descoperirea şi dezvoltarea potenţialului personal, înnăscut. În timp ce în metodele behavioriste, educatorul are un rol activ în modelarea și controlul comportamentului elevilor, în metodele existențialiste, profesorul servește ca ghid și facilitator în explorarea individuală a sensului vieții.

Metodele educaționale behavioriste și cele existențialiste reprezintă două abordări distincte în domeniul educației, fiecare cu propriile lor caracteristici și principii fundamentale.Ca părinţi, e important să înţelegem că nu doar informaţia predată în şcoli e relevantă ci şi modul în care profesorii şi educatorii se raportează la elevi, care este scopul lor declarat şi care sunt valorile după care un sistem educaţional se ghidează. Alegerile noastre schimbă lumea în fiecare zi!

În călătoria noastră de-a lungul parcursului educațional, fie că suntem profesori, elevi sau părinți, ne confruntăm adesea cu provocări și obstacole care pot părea insurmontabile. Acești factori inhibitori pot adesea să împiedice elevii să atingă potențialul lor maxim și să-și dezvolte pasiunea pentru învățare. Cu toate acestea, nu suntem neputincioși în fața acestor piedici; există strategii și abordări testate care pot ajuta la depășirea lor.

Unul dintre cei mai semnificativi factori inhibitori în educație este lipsa de motivație. Cu toate că pare evident că motivația precede actul învățării, adesea întâmpinăm dificultăți în a o menține la nivele optime pe o perioadă îndelungată. Aici intervine teoria autodeterminării, dezvoltată de psihologul Edward Deci. Această teorie sugerează că pentru a fi motivați să învățăm, trebuie să fim autonomi în alegerile noastre, să dezvoltăm competență și să ne simțim conectați social. Așadar, în educație, este crucial să oferim elevilor autonomie în procesul de învățare, să îi ajutăm să-și dezvolte vizibil abilitățile și să se integreze în medii sociale de sprijin.

Un alt obstacol des întâlnit este stigmatizarea și presiunea socială. Elevii pot fi adesea expuși la hărțuire, discriminare sau presiuni sociale care afectează negativ învățarea lor. Studiile lui Carol Dweck despre mentalitatea de creștere ne învață că abordarea unei mentalități fixe, identificarea cu etichete sociale și credințe limitative despre propriile abilități poate face ca elevii să se simtă descurajați de eșecuri și să evite provocările. Prin promovarea unei mentalități de creștere, deschise, pozitive putem ajuta elevii să vadă eșecurile ca o oportunitate și să își păstreze motivația în fața presiunii sociale.

Daniel Pink, autorul cărții "Drive," ne arată că pentru a fi motivați, avem nevoie de trei elemente: autonomie, măiestrie și scop. Profesorii pot să creeze medii în care elevii să se simtă liberi să exploreze subiectele care îi pasionează, să își dezvolte abilitățile și să își găsească un scop în învățare. Aceasta poate transforma sala de clasă într-un loc de excelență și pasiune.

Ultimul obstacol pe care îl abordăm de această dată este monotonia. Sala de clasă se poate transforma uneori într-un loc stern, în care se predau informații într-un mod rigid și neinteresant. Acest aspect este subliniat și de psihologul Mihaly Csikszentmihalyi, care a dezvoltat conceptul de "stare de flux" sau "stare de gratificare optimă". Acesta se referă la momentele în care suntem atât de implicați într-o activitate încât timpul trece fără să ne dăm seama, și asta se întâmplă pentru că activitatea în sine este provocatoare, interesantă și ne oferă un sentiment de realizare. Pentru a combate monotonia, educatorii pot să adopte metode de predare interactive, să ofere proiecte și sarcini interesante, și să încurajeze explorarea și creativitatea în învățare. Aceste abordări pot transforma sala de clasă într-un loc mai captivant și motivant pentru elevi. Daniel Pink, autorul cărții "Drive," prezintă o viziune asemănătoare argumentând că pentru a fi motivați, avem nevoie de trei elemente: autonomie, măiestrie și scop. Profesorii pot să creeze medii în care elevii să se simtă liberi să exploreze subiectele care îi pasionează, să își dezvolte abilitățile și să își găsească un scop în învățare.

În concluzie, parcursul educațional poate fi unul sinuos și provocator, dar cu strategii adecvate și o înțelegere profundă a resorturilor de motivare ale elevilor, aceste obstacole pot fi depășite. De la teoria autodeterminării la mentalitatea de creștere și principiile lui Daniel Pink despre motivație, există resurse și abordări dovedite care pot inspira și încuraja elevii să devină cercetători pasionați și însetați de cunoaștere. Împreună, putem construi un sistem educațional în care nicio piedică să nu fie prea înaltă și nici un om să nu fie lăsăt pe dinafară când vine vorba de atingerea măiestriei în domeniul de interes!

Pentru toti cei interesati, cadrul legislativ al suspendarii activitatii scolilor din urmatoarea perioada si alte demersuri publice obligatorii:

Hotarare nr. 6 Pandemie Coronavirus 2020.pdf (click si descarca)

Raport UNESCO: 300 de milioane de copii nu merg la școală din cauza epidemiei de coronavirus

Organizația Națiunilor Unite care monitorizează educația la nivel global spune că numărul copiilor care lipsesc de la școală la nivel mondial este fără precedent.

Începând de miercuri, 13 țări, inclusiv China, Italia și Japonia, au închis școlile la nivel național în efortul de a opri răspândirea virusului. Acest lucru afectează aproape 290 de milioane de elevi, a declarat UNESCO.

Cel puțin zece țări au școli închise la nivel local, dar dacă închiderile vor fi extinse la nivel național, UNESCO a spus că alte 180 de milioane de elevi nu vor merge la școală. Raportul UNESCO nu a inclus India, care a decis joi închiderea școlilor primare din New Delhi până în aprilie.

O mare parte dintre elevi provin din China, de unde a apărut epidemia. În toată țara, inclusiv în regiunile Hong Kong și Macao, peste 233 de milioane de studenți lipsesc de la școală din cauza virusului. Urmează Japonia, care are aproape 16,5 milioane de elevi.

O serie de școli din Statele Unite și-au anulat cursurile asupra coronavirusului, mulți pregătindu-se pentru o posibilă epidemie.

UNESCO va organiza o întâlnire de urgență pe 10 martie cu privire la închiderile școlilor din cauza coronavirusului. Agenția a spus că sprijină implementarea de programe și platforme de învățare la distanță, pe scară largă.

Sursa: CNBC via Digi24

Sase specialisti britanici in educatie timpurie, recunoscuti pentru contributia la performanta unor institutii de invatamant prestigioase, din intreaga lume, vor oferi, timp de trei zile training gratuit educatorilor din tara noastra. Evenimentul va avea loc in perioada 6-8 noiembrie.

Astfel, in intervalul 6-8 noiembrie, la Camera de Comert si Industrie a Romaniei, va avea loc cea de-a VI-a editie a Conferintei de Educatie Timpurie. Evenimentul organizat de Fundatia Acorns, prin divizia de training First7 – Parents & Educators Coaching, se adreseaza educatorilor, invatatorilor. psihologilor, pedagogilor, ingrijitorilor si asistentilor medicali din crese, gradinite si scoli, precum si coordonatorilor responsabili cu intocmirea planificarilor pentru activitatile educationale ale copiilor cu varste intre 0 si 10 ani.

Accesul este GRATUIT pentru personalul din sistemul public de invatamant prescolar si primar.

Tema ”Tehnologie si dezvoltarea inteligentei matematice” va fi abordata pe parcursul celor 3 zile de evenimentde . Din sesiunile de training, cadrele didactice vor putea intelege mai bine nevoile de educatie ale generatiilor actuale, isi vor putea insusi strategii si seturi de activitati usor de aplicat la clasa, iar abordarea interactiva le va trezi entuziasmul si dorinta de autodepasire, atat pe plan profesional, cat si personal.

Cei 6 experti in educatie timpurie prezenti la Conferinta de Educatie Timpurie sunt:

Helen Battelley este consultant, antrenor, autor si speaker de renume international in domeniul dezvoltarii fizice si miscarii in educatia timpurie si primara. In cadrul conferintei de anul acesta, Helen va prezenta un seminar practic numit Maths Movers - cum sa inspiri invatarea matematicii folosind miscarea.

Martin Bailey este specialist in educatie prin tehnologie si organizeaza ateliere pentru copii si sesiuni de formare a personalului din invatamant, cu scopul de a „aduce curricula la viata” prin utilizarea inovatiei. In sesiunea sa, va impartasi o gama larga de activitati prin care copiii cu varsta cuprinsa intre 3 si 10 ani pot invata usor concepte legate de tehnologia informatiei si a comunicatiilor.

Anita Curtis este trainer si planificator calificat in domeniul educatiei timpurii. Energia si pasiunea cu care lucreaza au facut ca sesiunile ei sa fie recunoscute pe plan international. In cadrul Conferintei de Educatie Timpurie, Anita va impartasi un set de idei, strategii si solutii practice pentru a face matematica magica.

Will Hussey este unul dintre cel mai bine vanduti autori si vorbitori din domeniul educatiei.Specialistul in educatie considera ca rolul educatorilor este de a stimula aspiratiile copiilor, talentele si pasiunile lor. In cadrul sesiunii de la Bucuresti, Will va incuraja gandirea creativa a educatorilor prin activitati fizice si spirit de aventura, pentru a crea un act educational performant si placut.

Ali McClure este autor, profesor-instructor, consultant in educatia timpurie, coordonator educational pentru copiii cu nevoi speciale si mama a trei baieti adolescenti. In cadrul Conferintei de Educatie Timpurie, Ali va prezenta conceptul de Sticky Maths - invatarea care se lipeste si va oferi exemple de activitati practice care fac matematica memorabila si semnificativa.

Pamela Mundy este consultant, speaker, autor reputat in domeniul educatiei timpurii si colaboreaza in calitate de expert international cu numeroase organizatii internationale. In viziunea acesteia, rolul scolilor este de a le asigura copiilor un mediu fara bariere, iar sesiunea sa va fi concentrata pe dezvoltarea abilitatilor de gandire creativa si pe invatare bazata pe cercetare si testare.

Dupa ce editiile anterioare au abordat subiecte precum: educatia pozitiva, inteligenta emotionala sau impactul mediului in procesul educational, prin tema de anul acesta, organizatorii isi propun sa completeze pregatirea cadrelor didactice pentru formarea unor generatii ce vor cunoaste succesul, atat pe plan profesional, cat si personal.

Anul acesta, pentru prima data, Conferinta de Educatie Timpurie se organizeaza si intr-un oras din afara Bucurestiului, la Suceava, pe 9 noiembrie. Cu sprijinul Casei Corpului Didactic Suceava, al Inspectoratului Scolar Suceava si al Liceului Filadelfia va fi oferit training gratuit unui numar de peste 250 de educatori din regiune. Sesiunile vor fi sustinute de Anita Curtis si de Helen Battelley.

FIRST7 Parents & Educators Coaching este primul centru pentru educatie timpurie din Romania dedicat dezvoltarii armonioase a copilului si oferirii sprijinului corespunzator educatorilor, parintilor si celor implicati in procesul de crestere si educare a acestuia, de la nastere si pana la 10 ani.

Sursa articol: Wall-Street.ro

Sursa foto: shutterstock