scoala (3)

Cursant

Behaviorism vs. existenţialism

Educația este un domeniu vast și divers, cu numeroase teorii și metode care au evoluat de-a lungul timpului. Două dintre abordările distincte din acest domeniu sunt metodele educaționale behavioriste și cele existențialiste. În acest articol, vom explora și compara aceste două abordări, evidențiind principalele lor caracteristici, contribuții ale experților și literatură de specialitate.

Metodele educaționale behavioriste se bazează pe teoria că învățarea este un proces de formare a comportamentului prin conexiuni strânse între stimul și răspuns. Această abordare s-a dezvoltat în secolul al XX-lea și a avut un impact semnificativ în domeniul educației. Curentul educaţional existențialist, pe de altă parte, se concentrează pe dezvoltarea individuală, conștientizarea sinelui și explorarea sensului vieții. Această abordare se bazează pe filozofia existențialistă, care subliniază libertatea și responsabilitatea individului pentru propria devenire. Abordarea existențialistă pune un accent deosebit pe individ și pe dezvoltarea autonomiei, în timp ce metodele behavioriste tind să se concentreze pe modificarea comportamentului în funcție de cerințele sociale. Scopul principal al metodelor behavioriste este modificarea comportamentului în direcția dorită, în timp ce metodele existențialiste încurajează dezvoltarea identității individuale și a conștientizării sinelui.

Pentru a putea face o alegere cu privire la poziţia pe care o vom lua în raport cu educaţia copiilor noştri, e necesar să descoperim care sunt valorile pe care se bazează promotorii acestor două curente.

În lucrarea sa "Science and Human Behavior" (1953), B. F. Skinner a introdus conceptul de condiționare operantă, argumentând faptul că comportamentul poate fi modelat prin recompensarea sau pedepsirea răspunsurilor. Acesta a susținut că educația trebuie să se concentreze pe modificarea comportamentului prin stimulare adecvată. Edward Thorndike a dezvoltat teoria conexiunii, susținând că învățarea este rezultatul formării de conexiuni între stimulii și răspunsurile comportamentale. Această perspectivă a avut un impact asupra dezvoltării testelor de evaluare a cunoștințelor. Albert Bandura a adus o perspectivă socială la behaviorism prin teoria observațională a învățării. În lucrarea sa "Social Learning Theory" (1977), el a subliniat rolul observației și al modelelor în procesul de învățare. După cum putem observa curentul behaviorist recunoaşte valori precum: condiţionarea, frica, conformitatea, ruşinarea, copierea unor modele; ca fiind pârghii acceptabile pentru determinarea unui comportament "dorit" de educator, fără a face referire la auto-conştientizarea individului cu privire la acest comportament. Se presupune ca, undeva la "sfârşitul procesului educaţional" tânărul, repetând aceleaşi acţíuni, va consimţi tacit cu acest comportament şi îl va adopta şi percepe ca fiind al său.

Jean-Paul Sartre, filozoful existentialist cunoscut pentru lucrarea sa "Existentialism is a Humanism" (1946), a subliniat importanța libertății individuale, la orice vârstă, în luarea deciziilor și în crearea propriei identități. Martin Heidegger a explorat conceptul de autenticitate și existență autentică în lucrarea sa "Being and Time" (1927). Această perspectivă a avut un impact semnificativ în educația existențialistă, punând accent pe conștientizarea sinelui. Friedrich Nietzsche a susținut ideea "supraomului" și a explorat conceptul de "voință de putere." Aceste idei au fost integrate în abordarea existențialistă, care promovează autodeterminarea și afirmarea de sine. Paulo Freire, prin lucrarea sa "Pedagogy of the Oppressed" (1970) a susținut că educația ar trebui să fie un instrument de eliberare și conștientizare socială. Aşadar, valorile susţinute de existenţialişti sunt: autenticitatea, conştientizarea de sine, libertatea de alegere, auto-responsabilizarea, autodeterminarea, voinţa personală. În viziunea existenţialistă, fiecare copil e bun, acceptabil, capabil, pentru că acopul nu este obţinerea unui comportament standard, uniform, ci descoperirea şi dezvoltarea potenţialului personal, înnăscut. În timp ce în metodele behavioriste, educatorul are un rol activ în modelarea și controlul comportamentului elevilor, în metodele existențialiste, profesorul servește ca ghid și facilitator în explorarea individuală a sensului vieții.

Metodele educaționale behavioriste și cele existențialiste reprezintă două abordări distincte în domeniul educației, fiecare cu propriile lor caracteristici și principii fundamentale.Ca părinţi, e important să înţelegem că nu doar informaţia predată în şcoli e relevantă ci şi modul în care profesorii şi educatorii se raportează la elevi, care este scopul lor declarat şi care sunt valorile după care un sistem educaţional se ghidează. Alegerile noastre schimbă lumea în fiecare zi!

Read more…
Cursant

Resorturile Motivației

În călătoria noastră de-a lungul parcursului educațional, fie că suntem profesori, elevi sau părinți, ne confruntăm adesea cu provocări și obstacole care pot părea insurmontabile. Acești factori inhibitori pot adesea să împiedice elevii să atingă potențialul lor maxim și să-și dezvolte pasiunea pentru învățare. Cu toate acestea, nu suntem neputincioși în fața acestor piedici; există strategii și abordări testate care pot ajuta la depășirea lor.

Unul dintre cei mai semnificativi factori inhibitori în educație este lipsa de motivație. Cu toate că pare evident că motivația precede actul învățării, adesea întâmpinăm dificultăți în a o menține la nivele optime pe o perioadă îndelungată. Aici intervine teoria autodeterminării, dezvoltată de psihologul Edward Deci. Această teorie sugerează că pentru a fi motivați să învățăm, trebuie să fim autonomi în alegerile noastre, să dezvoltăm competență și să ne simțim conectați social. Așadar, în educație, este crucial să oferim elevilor autonomie în procesul de învățare, să îi ajutăm să-și dezvolte vizibil abilitățile și să se integreze în medii sociale de sprijin.

Un alt obstacol des întâlnit este stigmatizarea și presiunea socială. Elevii pot fi adesea expuși la hărțuire, discriminare sau presiuni sociale care afectează negativ învățarea lor. Studiile lui Carol Dweck despre mentalitatea de creștere ne învață că abordarea unei mentalități fixe, identificarea cu etichete sociale și credințe limitative despre propriile abilități poate face ca elevii să se simtă descurajați de eșecuri și să evite provocările. Prin promovarea unei mentalități de creștere, deschise, pozitive putem ajuta elevii să vadă eșecurile ca o oportunitate și să își păstreze motivația în fața presiunii sociale.

Daniel Pink, autorul cărții "Drive," ne arată că pentru a fi motivați, avem nevoie de trei elemente: autonomie, măiestrie și scop. Profesorii pot să creeze medii în care elevii să se simtă liberi să exploreze subiectele care îi pasionează, să își dezvolte abilitățile și să își găsească un scop în învățare. Aceasta poate transforma sala de clasă într-un loc de excelență și pasiune.

Ultimul obstacol pe care îl abordăm de această dată este monotonia. Sala de clasă se poate transforma uneori într-un loc stern, în care se predau informații într-un mod rigid și neinteresant. Acest aspect este subliniat și de psihologul Mihaly Csikszentmihalyi, care a dezvoltat conceptul de "stare de flux" sau "stare de gratificare optimă". Acesta se referă la momentele în care suntem atât de implicați într-o activitate încât timpul trece fără să ne dăm seama, și asta se întâmplă pentru că activitatea în sine este provocatoare, interesantă și ne oferă un sentiment de realizare. Pentru a combate monotonia, educatorii pot să adopte metode de predare interactive, să ofere proiecte și sarcini interesante, și să încurajeze explorarea și creativitatea în învățare. Aceste abordări pot transforma sala de clasă într-un loc mai captivant și motivant pentru elevi. Daniel Pink, autorul cărții "Drive," prezintă o viziune asemănătoare argumentând că pentru a fi motivați, avem nevoie de trei elemente: autonomie, măiestrie și scop. Profesorii pot să creeze medii în care elevii să se simtă liberi să exploreze subiectele care îi pasionează, să își dezvolte abilitățile și să își găsească un scop în învățare.

În concluzie, parcursul educațional poate fi unul sinuos și provocator, dar cu strategii adecvate și o înțelegere profundă a resorturilor de motivare ale elevilor, aceste obstacole pot fi depășite. De la teoria autodeterminării la mentalitatea de creștere și principiile lui Daniel Pink despre motivație, există resurse și abordări dovedite care pot inspira și încuraja elevii să devină cercetători pasionați și însetați de cunoaștere. Împreună, putem construi un sistem educațional în care nicio piedică să nu fie prea înaltă și nici un om să nu fie lăsăt pe dinafară când vine vorba de atingerea măiestriei în domeniul de interes!

Read more…

Mari pedagogi ai acestei lumi au sesizat că ceva este profund în neregulă cu sistemul educațional: pare să fie gândit să aibă orice altceva ca prioritate, numai educația nu.

Dar ce înseamnă școlarizare? Și ce înseamnă educație? Cum a apărut ideea de școlarizare în masă, forțată? Care este scopul declarat și scopul adevărat al școlilor publice?

ȘCOLARIZAREA este un proces formal, instituționalizat, prin care se pretinde că se transmite cea mai consistentă și mai relevantă parte aeducației.
EDUCAȚIA este un proces firesc, omniprezent, de îmbunătățire a sinelui și care poate include etape formalizate sau instituționalizate.

Ca să știm ce avem de făcut, trebuie mai întâi să înțelegem realist ce se întâmplă. Fără panică, fără smintire, fără alegeri radicale, fără avânt disperat de a dărâma revoluționar sau de a condamna.

 

 

 

 

Episodul 1: ȘCOLARIZAREA, GROPARUL EDUCAȚIEI - Cristela GEORGESCU 

 

 

Acest serial: 1. Prezintă date, nu caută vinovați. 2. Pune la dispoziție informații cu care părinții interesați să poată alege (în cunoștință de cauză) cea mai bună variantă de educație pentru copil și familie. 3. NU promovează ideea abandonului educației sau a unicei soluții corecte (oricare ar fi aceasta), avem o mulțime de alegeri pentru modul în care ne creștem copiii.

 

Episodul 2: MINȚI CARE VOR SĂ CONTROLEZE MINȚI - Cristela GEORGESCU

 

 

Discutăm despre absurditățile sistemului de învățământ obligatoriu monopol de stat, căci reforma autentică a acestui sistem înseamnă în primul rând eliminarea acestor absurdități.

Discutăm despre obișnuințele fatale deprinse de copii în școală sub pretextul că ea este una și același lucru cu educația, despre cum monopolul de stat al învățământului obligatoriu a fost intenționat să înstrăineze SUBTIL copiii de familie, de comunitate, de tradiție, de cultură, de credință, de timpul liber cu ei înșiși. De ce, cum și care sunt efectele?

Dacă înstrăinezi copiii de ei înșiși nu vor mai putea găsi putere în interiorul lor. Dacă îi înstrăinezi și de restul celor enumerate mai sus, îi lipsești de sprijin exterior trainic. O societate cu asemenea cetățeni, lipsiți de sprijin și care nu înțeleg rostul și sensul existenței, este o un electorat inofensiv, o fortă de muncă obedientă și slugarnică, o masă amorfă de consumiști și care se va conforma voinței statului și a conducerii politice.

 

Preluate de pe canalul oficial de YouTube: Cristela GEORGESCU - Împuterniciri

 

 

ÎNSCRIERI LA ATELIERELE PE CARE LE SUSȚINE ONLINE (https://cristelageorgescu.ro/ateliere/) prin organizatorul și coordonarolul lor, Alexa Event (https://alexaevent.ro/)

RESURSE MENȚIONATE ÎN EMISIUNI:
1. Cărțile lui John Taylor Gatto traduse în limba română la Editura Anacronic: ”Cum suntem imbecilizați” și ”Arme de instrucție în masă”. Neapărat verificați colecția lor de carte pentru copii.
2. Despre Arno Stern și Jocul Picturii: https://hrana-vie.blogspot.com/2015/0...
3. Cartea lui Gerald Hüther, neurobiolog: ”Was wir sind und was wir sein könnten: Ein neurobiologischer Mutmacher” (nu am găsit cartea decât în germană)
4. Despre Prof. Univ. Marcel Căpraru: https://cristelageorgescu.ro/profesor...
5. Articole despre educație și școlarizare: https://cristelageorgescu.ro/despre/s...

6. Cartea ”Deschooling Society” de Ivan Illich
7. Cartea ”Tată bogat, tată sărac” de Robert Kiyosaki. Urmăriți-l, că nimeni nu v-a învățat despre bani în școală:
https://youtu.be/Pf3r5qlTSYk
8. Eseul ”Nimeni nu -sa născut adult. Învățământul obligatoriu” de Prof. Univ. Marcel Căpraru
9. Articol despre competiția falsă din școală:
https://cristelageorgescu.ro/competit...
10. Articol despre școala fără premii:
https://cristelageorgescu.ro/fi-sau-n...
11. Film artistic despre școala democratică (tradus):
https://youtu.be/DgxeJY2Lna4

O GĂSIȚI PE CRISTELA ȘI AICI:
1. Site:
https://cristelageorgescu.ro/
2. MeWe:
https://mewe.com/i/cristelageorgescu
3. Patreon:
https://www.patreon.com/cristelageorg...

Read more…